Welcome to Comuna Tănăsoaia   Click to listen highlighted text! Welcome to Comuna Tănăsoaia
Skip to content Skip to main navigation Skip to footer

Lună: decembrie 2013

Despre noi

Comuna Tanasoaia este situata in nord-estul judetului Vrancea fiind strabatuta de la sud la nord de D.J. 241. Satul de resedinta (care da si denumirea actuala a comunei) este Tanasoaia, situat pe valea raului Zeletin, avand o forma liniara de la nord la sud, de-a lungul soselei Bacau – Podu-Turcului – Berheci.
Suprafata comunei este de 4595 ha, impartita in doua categorii : intravilan – 450 ha si extravilan – 2145 ha.
Comuna este situata la 30 km nord-vest de orasul Tecuci (jud. Galati) si la 40 km est de orasul Adjud.

Comuna Tanasoaia se invecineaza la est cu comuna Priponesti (jud. Galati), la sud cu comuna Gohor (jud. Galati), la nord se afla comuna Corbita si Boghesti (jud. Vrancea). Satele componente ale comunei Tanasoaia sunt: satul Tanasoaia (resedinta, pe valea raului Zeletin), iar spre est, Calimaneasa si Costisa. La vest, pe partea dreapta a Zeletinului se afla satele Galbeni, Nanesti si Vladnic. Tot spre vest se afla satele Feldioara (pe valea raului Berheci) si, cel mai vestic sat al comunei, Covrag, pe partea dreapta a raului Berheci.

vrancea

Satele componente

Satul Călimăneasa este un sat de răzeşi, aşezat în extremitatea nord-estică a comunei, pe versanţii abrupţi ai pârâului Botoaia, un afluent pe stânga al Zeletinului.
Originile aşezării datează perioadei anterioare  anului 1506, conform Hărţii Moldovei a lui Dimitrie Cantemir. Satul a fost întemeiat de un pădurar cu numele Căliman, stabilit impreuna cu familia într-o poiană dintr-o pădure, situată în punctul Mărtin.
    Satul Costişa Actualul sat, Costişa de Sus, este destul de întins, iar vechea vatră (Valea Rea de Jos) numără din ce în ce mai puţini locuitori (este situată într-un loc greu accesibil). Vatra satului a fost iniţial – ca şi în cazul satului Călimăneasa – o poiană în pădure care, prin defrişare a devenit, cu timpul, un sat din ce în ce mai mare (Valea Ră)
    Satul Tănăsoaia s-a format mult mai târziu în comparaţie cu celelalte sate. Confrom informaţiilor păstrate în memoria bătrânilor şi povestite din generaţie în generaţie, prima asezare a fost a unui cetatean cu numele Tănase. Casa lui Tănase era folosită drept han (cârciumă) pentru drumeţii care treceau spre nord sau spre sud pe valea Zeletinului.
Cu timpul, de-a lungul drumului, s-au mai construit câteva case răzleţe, la distanţă de 1 – 1,5 km una de cealaltă, după care, începând cu 1890, să se construiască tot mai multe locuinţe.
Acum, satul de reşedinţă al comunei deţine obiective social-economice precum: Primăria, Dispensarul medical, Poliţia, Şcoala Generală, Biserica, unităţi comerciale, Poşta.
    Satul Năneşti – este un sat răzeşesc vechi,  pe partea dreaptă a Zeletinului. Ocupaţia de bază a locuitorilor este agricultura.
Satul Feldioara este cel mai mare sat al comunei, ca nr. de locuitori. Este situat in vestul  comunei, pe valea Raului Berheci. S-a format prin migrarea unor locuitori din satele marginase spre zona joasa din lunca Berheciului.
Satul Covrag – este cel mai vestic sat al comunei, fiind situat pe ambele maluri ale unei ravene, pe partea dreaptă a râului Berheci
Satul Vladnic de Jos – reprezintă un sat foarte vechi, format iniţial într-o poiană din pădurea „Galeria”. În prezent, satul Vladnic de Jos este  un cătun pe cale de dispariţie, în care locuiesc doar câteva familii de bătrâni.

 

Relieful

Comuna Tănăsoaia face parte din aşezările vrâncene situate în totalitate în zona deluroasă. Teritoriul comunei Tănăsoaia se află situat pe culmile deluroase cu orientare nord-sud încadrate de văile consecvente ale râurilor Berheci şi Zeletin. Aceste culmi scad în înălţime de la N la S, Formaţiunile deluroase, având o orientare N-S, prezintă un grad ridicat de fragmentare, fiind alcătuite în general, din nisipuri şi intercalaţii argiloase. Predominarea nisipurilor, a determinat adâncirea rapidă a râurilor din această zonă,. Prezenţa  argilelor a favorizat declanşarea alunecărilor de teren precum şi a altor procese geomorfologice de versant.
În albiile celor două râuri, Berheciul şi Zeletinul, se întâlnesc nisipuri şi prundişuri, rezultate din degradarea versanţilor de pe cele două maluri.
Alunecările de teren ocupă zonele situate în nordul satului Călimăneasa (punctul „Rădăcini”), intre satele Călimăneasa şi Costişa, pe valea pârâului Botoaia, şi in Galbeni (punctul Melciova) – perimetre situate pe ambele maluri ale Zeletinului, precum şi în zona satului Feldioara, pe malul estic al Berheciului.
Ploile torenţiale din perioada de primăvară sau vară spală puternic pantele înclinate, antrenând mari cantităţi de sol spre zonele joase.  În timpul precipitaţiilor abundente, apele se scurg de-a lungul versanţilor, în lungul brazdelor, cărărilor de oi, a drumurilor, a haturilor trasate între parcelele agricole.
Frecvenţa alunecărilor de teren a fost foarte mare în zonele versanţilor Melciova şi Druţeşti din bazinul hidrografic al Zeletinului, Valea Vladnicului, Râpa Ţolica din bazinul hidrografic al Berheciului.

 

Clima

Clima apartie tipului temperat continental, umeda in anotimpurile reci si arida, chiar caniculara in anotimpurile calde. Regimul termic al aerului este strans legat de conditiile generale zonei Colinelor Tutovei. Temperatura medie anuală este de aproximatic 9,3°C. Temperaturile medii medii ale lunilor extreme (ianuarie, cea mai rece, şi iulie, cea mai caldă) înscriu comuna în izoterma de -3 – 4°C pentru media lunii ianuarie şi 20 – 22°C pentru media lunii iulie.
Teritoriul comunei Tănăsoaia se încadrează în general, în zona cu precipitaţii slabe (sub 500 mm anual), caracteristică regiunii sud-estice a Podişului Bârladului.
Cantităţile mai mari de precipitaţii cad în lunile ianuarie (când se produc înzăpeziri frecvente) şi în luna iunie când acţionează rapid şi au efecte dăunătoare asupra solului, producând degradări, alunecări, aluvionări ale albiilor datorită revărsărilor şi inundaţiilor.
În timpul iernii predomină circulatia aerului polar continental din N şi NE – vântul numit Crivăţul – foarte geros, determinând existenţa unor temperaturi scăzute, zăpadă, viscole. Vara, vânturile care acţionează din nord-est sunt, în general, sărace în precipitaţii determinând perioade uscate, secetoase.

 

Hidrografia

Este constituita din ape de suprafata, Zeletinul si Berheciul, impreuna cu unii afluienti:
    pârâul Druţeşti , pârâul Capra si pârâul Botoaia – afluenti ai Zeletinului din partea stânga. În partea dreaptă a Zeletinului văile sunt destul de rare, dealul fiind puţin fragmentat.

Apele  freatice
In satele Costişa şi Călimăneasa, in zonele inalte de pe culmea dealurilor, apa freatică este situată la o adâncime destul de mare (25-30 m), iar grosimea stratului este foarte mică. Din acest motiv, vara, problema apei potabile este acută, locuitorii din aceste zone căutând fântânile din zonele mai joase, cu debite bogate, pentru a se alimenta. în zonele joase, către marginea satelor, există locuri unde apa freatică se află foarte aproape de suprafaţă (2-3 m), iar debitul este destul de mare.     Adâncimea pânzei freatice din zonele joase, se situează la cote de 5-10 m, caracteristică pentru satele Tănăsoaia, Galbeni, Năneşti, Vladnic de Jos.

 

VEGETAŢIA

Vegetaţia comunei Tănăsoaia se încadrează în zona de silvostepă.. Suprafaţa ocupată cu păduri s-a micşorat continuu pentru a face loc terenului arabil. În prezent pe raza comunei Tănăsoaia există o suprafaţă de 631 ha teren forestier, reprezentând 13,7% din totalul terenului). Speciile de vegetaţie care predomină în alcătuirea pădurilor din această zonă sunt stejarul amestecat cu tei alb, frasin, carpen.
Păşunile ocupă 13,7% din teritoriul comunei Tănăsoaia, iar fâneţele 1,4%. În general, păşunile şi fâneţele sunt situate în zone în care terenul prezintă un grad ridicat de degradare sau pe pantele accentuate ale versanţilor, acolo unde nu se poate practica cultura plantelor.

Solurile  sunt variate ca geneza: nisipoase si argiloase  pe versanti si in luncile celor doua rauri, Berheciul si Zeletinul.  Conform studiilor pedologice şi agrochimice realizate la nivelul comunei Tănăsoaia referitoare la reacţia solurilor, se constată că cea mai mare pondere au solurile slab acide îndeosebi pe latura estică.

 

Populatia

În prezent populaţia comunei locuieşte în 10 sate, toate foarte mici, cu populaţii care se înscriu între 507 şi 26 de locuitori.
Din anul 1893 de când se gasesc date statistice si pâna în anul 1944 numarul nasterilor era în fiecare an mai mare decât al deceselor, cu exceptia anilor când au avut loc cele doua razboaie mondiale. Apoi, procentul natalitatii, treptat, treptat, a început sa scada, la început foarte lent, iar începând cu anii 70 procentul de natalitate poate fi considerat neglijabil în raport cu decesele. . In perioada 1930-2002, populaţia a avut diferite ritmuri de creştere, înregistrându-se cele mai mari valori în perioada 1956-1966, pentru ca în perioada postdecembristă să scadă vertiginos.
Cauzele scaderii populatiei se datoreaza plecarii tineretului la orase (industrializarea oraselor a creat numeroase locuri de munca si conditii superioare de viata)
Astazi populatia comunei este îmbatrânita în procent de peste 65 % având o medie de 59 ani; mortalitatea fiind  mare, fenomenul de “pustiire” a unor sate devine mai evident. Densitatea medie a populaţiei în teritoriul administrativ al comunei este de 49,4 locuitori/km.
La recensământul din 1992, comuna Tănăsoaia avea o populaţie de 2319 locuitori, din care 1143 bărbaţi (49.3%) şi 1176 femei (50.7%).
După anul 1992, populaţia comunei a continuat să scadă, astfel că la mijlocul anului 1997 (01.07) în comună erau înregistraţi 2229 de locuitori, cu 90 de persoane mai puţin decât în 1992, atât datorită scăderii natalităţii cât şi a migraţiilor (îndeosebi în străinătate).
Cel mai neviabil s-a dovedit a fi satul Vladnic de Jos, unde mai locuiesc în prezent circa 30 de persoane, adică 1/3 din cei ce erau prezenţi în urmă cu trei decenii.
Prin scăderea drastică a resurselor de muncă, populaţia acestor sate este dominată de persoanele vârstnice, de peste 60 de ani, a căror pondere depăşeşte 41%, atingând 43,5% în Costişa de Sus.

Formulare Impozite si Taxe Locale 2016

Pentru a descarca toate formularele pentru  impozite si taxe actualizate click pe link : http://www.dpfbl.mdrap.ro/tipizate_itl.html sau formularele de mai jos

Pentru descarcare click pe formular ITL :

ITL – 001 Declaraţia fiscală pentru stabilirea impozitului pe clădiri PERSOANE FIZICE

ITL- 002 – Declaraţia fiscală pentru stabilirea impozitului pe clădiri PERSOANE JURIDICE

ITL-003 Declaraţia fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe teren PERSOANE FIZICE

ITL004 Declaraţia fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe teren PERSOANE JURIDICE

ITL-005 Declaraţia fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe mijloace de transport
ITL-006Declaraţia fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe mijloace de transport peste 12 t

ITL-010 Cerere certificat atestare fiscala persoane fizice

ITL-012 Cerere certificat atestare fiscala persoane juridice

 

In Monitorul Oficial din 29 decembrie 2015, a fost publicat ordinul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice prin care sunt adoptate declaratiile de impunere pentru bugetul local utilizate in anul 2016 conform noului Cod fiscal.

„Actul normativ analizat astazi reglementeaza un numar de 15 formulare tipizate utilizate pentru evidenta impozitelor si taxelor datorate catre bugetul local. Cu aceasta ocazie, sunt actualizate conform prevederilor din noul Cod fiscal, adoptat prin Legea nr. 227/2015, declaratiile privind impozitul pe teren datorat de persoane fizice sau juridice, impozitul pe mijloacele de transport datorat de persoane fizice sau juridice sau formularul certificatului de atestare fiscala privind plata impozitelor la bugetul local. Desigur, se remarca adoptarea formularului privind impozitul pe cladirile detinute de persoanele fizice sau persoanele juridice Model 2016 ITL – 002. Acesta este adoptat pentru noile proceduri de impozitare a cladirilor in functie de destinatie, respectiv utilizare rezidentiala sau utilizare nerezidentiala – economica”, a declarat consultantul fiscal Adrian Benta.

Iata principalele prevederi in legatura cu impozitarea constructiilor:

  • persoanele fizice ce utilizeaza o cladire in activitati nerezidentiale (economice) in totalitate sau in parte, aflate in proprietatea acestora la data de 31 decembrie 2015, depun aceasta declaratie de impunere pana la data de 31 martie 2016;
  • toate societatile si celelalte persoane juridice ce detin la data de 31 decembrie 2015 cladiri in proprietate, depun aceasta declaratie de impunere pana la data de 31 martie 2016;
  • impozitul se stabileste in procent diferit de la localitate la localitate in functie de hotararea Consiliului local, ce ar fi trebuit sa fie adoptata pana la data de 07 noiembrie 2015;
  • pentru persoanele fizice ce utilizeaza cladirea in activitati economice, impozitul este intre 0,08% si 1,3%, daca aceasta cladire a fost dobandita/construita/reevaluata in ultimii 5 ani anteriori anului 2016; daca nu se indeplinesc aceste conditii, cladirea nu este reevaluata in ultimii 5 ani, fiind dobandita anterior acestei perioade, procentul de impozit este de 2% stabilit prin Codul fiscal.

Pentru societati, impozitul este stabilit tot in functie de modul de utilizare a cladirii, respectiv scop rezidential sau nerezidential. Pentru cladirile utilizate in activitati economice, procentul de impozit este intre 0,2% si 1,3%, cu conditia ca aceasta cladire sa fie reevaluata in ultimii 3 ani.

Daca acea cladire nu este reevaluata in ultimii 3 ani, impozitul este in procent de 2% stabilit prin Codul fiscal.

Foarte important pentru societati: valoarea de impozitare este valoarea contabila (costul de achizitie sau costul de productie) doar daca cladirea a fost achizitionata/dobandita in anul 2015. Pentru toate celelalte situatii, trebuie determinata valoarea impozabila conform art. 460 din Codul fiscal.

Click to listen highlighted text!